De câțiva ani încoace, în noaptea Oscarurilor, ceasul îmi sună negreșit la ora două, ca să mă asigur că am măcar o oră să mă dezmeticesc până începe ceremonia propriu-zisă. Nu cred că Oscarurile sunt neapărat cel mai bun reper în stabilirea celor mai bune filme, dar mi se pare interesant să urmăresc evenimentul în sine, care, până la urmă, e cel mai mediatizat din industria cinematografică.

În plus, te alegi cu o listă frumușică de titluri noi de văzut. Pe lângă cele aflate în cursa pentru Cel mai bun film, bineînțeles. Uite, pe mine nu m-a dat pe spate Birdman, filmul de acum trei ani al lui Alejandro G. Iñárritu, regizorul pe care toată lumea îl ridica în slăvi. Până atunci, mai văzusem doar un singur film făcut de el, 21 Grams, care mi s-a părut oricum mai bun decât Birdman :D, și voiam să înțeleg hype-ul. Apoi, m-am uitat la Babel și la Biutiful. Umm, Biutiful ca Biutiful, dar Babel m-a făcut praf. Babel este și acum unul dintre puținele filme pe care le consider capodopere (alături de La vita è bella, desigur) și știți ce a câștigat la Oscaruri? Nimic. Mă rog, cred că a luat ceva gen… Oscarul pentru Cea mai bună coloană sonoră, dar ideea e că povestea asta, compusă din niște bucățele pline de emoție, merita mai mult. Mult mai mult.

Dar să ne întoarcem la procesul de votare despre care vorbeam și în titlu, că deja am deviat mult de la traseul inițial.

Cum se votează la Oscaruri?

Mi-am pus de multe ori întrebarea asta, dar niciodată nu am avut răbdare să mă documentez cu simț de răspundere despre tot procesul de votare. Până azi.

După cum probabil știți deja, Academia Americană de Film e formată din câteva mii de membri (în ianuarie 2017, numărul lor ajunsese la 6 687), oameni care lucrează în industrie, fie că vorbim despre actori, regizori, scenariști, sunetiști sau directori de imagine.

Nominalizările sunt primul pas în procesul de votare de la Oscaruri. Mai întâi, filmele înscrise de producători în cursă trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi eligibile (printre altele, să aibă o durată de peste 40 de minute, să fie lansate la cinema – nu la TV sau pe Internet, să fie difuzate pentru cel puțin o săptămâna la cinematografele din Los Angeles). După ce filmele sunt trecute prin filtrul Academiei, membrii primesc (online sau prin poștă) buletine de vot pe baza cărora fac nominalizări. Fiecare membru face nominalizări de nume sau filme pentru categoria sa: actorii și actrițele vor putea face nominalizări în categoriile de actorie, regizorii în categoria dedicată regie și așa mai departe. Singura excepție este la categoria Cel mai bun film, unde absolut toată lumea are un cuvânt de spus.

După ce sunt completate buletinele de vot, acestea se întorc la PricewaterhouseCoopers, firma care se ocupă de procesul matematic de la Oscaruri, de centralizarea voturilor și de alte date. Eh, și după ce specialiștii fac tot felul de calcule în funcție de opțiunile membrilor (în etapa nominalizărilor, pot fi trecute mai multe opțiuni pentru o categorie), calcule la care eu, evident, nu mă pricep (dar vă pot lăsa un link, dacă vreți să aprofundați subiectul), sunt anunțate nominalizările în cadrul unei conferințe televizate de presă.

Ultimele voturi

Din acest moment, procesul de votare este unul mult mai simplu. Absolut toți cei care fac parte din Academia Americană de Film primesc noi buletine de vot și pot vota la fiecare categorie pentru un singur nume/titlu (sunt, totuși, încurajați să nu voteze la categoriile cu care nu sunt familiarizați sau dacă nu au văzut dinainte toate filmele). La finalul procesului de votare, PricewaterhouseCoopers numără voturile și filmul/persoana care obține cele mai multe voturi obține statueta de aur – doar doi manageri de la PricewaterhouseCoopers cunosc toate rezultatele finale înainte ca plicurile cu numele câștigătoare să fie desfăcute pe scenă în noaptea Oscarurilor.

Gala Premiilor Oscar va avea loc anul acesta pe 4 martie și va fi prezentată de Jimmy Kimmel.