Am stat mult să mă gândesc la introducerea acestui interviu. Am scris, am tăiat, am rescris, m-am răzgândit de o mie de ori. Și adevărul e că nu știu cum să o dau poetic, să mă ridic la înălțimea personajului, așa că o voi spune direct: îmi place la nebunie de Ana Ularu și mă bucur că este pe Moviecore!

Am urmărit-o în Cu un pas înainte!, în Sunt o babă comunistă, în Serena, în Emerald City, în The Borgias (care știți deja că se numără printre serialele mele favorite), în Inferno, într-o mulțime de alte filme și spectacole de teatru, în interviurile pe care le-a dat și… concluzia mea a fost mereu aceeași: Ana Ularu nu este doar o actriță minunată, care merită cu vârf și îndesat să afle o lume întreagă despre ea (și treaba asta e work in progress, pentru că multe dintre proiectele sale sunt internaționale – de curând, a filmat pentru thrillerul Siberia, alături de Keanu Reeves), ci și un om cool și relaxat, cu o mulțime de povești interesante.

Pe Ana o redescoperim din 8 iunie în Charleston, debutul în lungmetraj al lui Andrei Crețulescu, în care joacă alături de Radu Iacoban și de Șerban Pavlu. O poveste despre un triunghi amoros atipic, Charleston este un film care a făcut deja turul festivalurilor din Europa și despre care se spune că are un uriaș potențial de public. Însă mai multe despre acest proiect aflăm chiar de la Ana Ularu în rândurile care urmează, așa că nu-mi decât să vă urez tradiționalul… ENJOY! (Ah, da, iar dacă vreți să vedeți filmul mai devreme de 8 iunie, când intră în cinematografele din toată țara, vă dau întâlnire la Cluj-Napoca, la TIFF. La proiecția Charleston o să fiu în primul rând! 😀

În Charleston, ești prinsă într-un triunghi amoros alături de Radu Iacoban și Șerban Pavlu. Povestește-ne puțin despre Ioana, personajul tău, atât cât ne poți dezvălui despre ea.

Ioana e o femeie-mister. Probabil că există o nefericire profundă în ea, un soi de destin tragic de a nu fi fost împlinită sau cunoscută. Dar și aici e mister. Poate că asta m-a atras în egală măsură cu faptul că era vorba despre filmul lui Andrei și cu dorința de a mă alătura, chiar în mica măsură, unui proiect în care cred și unei distribuții pe care o apreciez enorm. 

Cum ai ajuns în acest proiect? Ce te-a atras cel mai tare la scenariul Charleston?

Andrei mi-a propus apariția și am acceptat cu mare bucurie. Cumva aș fi vrut și eu înainte să îi propun, voiam să fiu alături de ei în aventura filmului. Îmi e drag și mă simt flatată să îi numesc prieteni și colegi pe artiștii din acest proiect. 

Filmul a debutat la Festivalul de la Locarno și a avut un parcurs foarte interesant în Europa și în State. Cum a fost primit în afară și cum crezi că va fi primit în România (din 8 iunie, când va intra în cinematografele din toată țara)?

În afară știu că a fost iubit – inedit ca producție românească. Probabil nu se aștepta astfel de estetică și asemenea poveste din zona noastră de continent. Sper ca și colegii de spațiu geografic să vină în număr mare la cinema – nimic din ce îi speria până acum la filmul românesc nu se regăsește în „Charleston”.

Cineuropa scria despre potențialul de public pe care îl are Charleston. Tu care crezi că sunt atuurile acestui film? E o poveste pentru România?

E o poveste care ar funcționa impecabil și în Buenos Aires și în Tokyo. Și e perfectă pentru România fără să se trădeze în vreun fel. Există potențial enorm de public pentru că e un film frumos, cu umor și emoție, cu tristețe și momente neașteptate.

Cum s-a schimbat industria filmului românesc de când ai început tu să joci și până în prezent? Și în ce direcție crezi că se îndreaptă?

Am devenit mult mai vizibili pentru scena mondială – ăsta e un atu incredibil și probabil și un mic blestem de a rămâne stilistic într-o zonă. Vestea bună e că ne dezmorțim un pic înspre varietate și ne readucem aminte că personalitățile artistice sunt diferite și nu trebuie să creeze la fel. Despre direcție nu pot fi decât optimistă, asta îmi stă în caracter. Să și avem mai multe producții și spatii în care să putem viziona filmele și deja e o bătălie în curs de câștigare. 

Ai jucat și joci în continuare foarte mult în afară. Dintre producțiile străine, care este proiectul tău de suflet și ce ți-a plăcut cel mai mult la el?

Îmi iubesc filmele foarte mult și diferit.Încă nu aș face departajări, mai aștept să mai adaug rânduri în CV 🙂 și experiență în ființa proprie. Dar uite că menționez „Emerald City” deocamdată. Pentru sute de motive pe care le-am menționat deja. 

Ai lucrat alături de actori huuuge (Tom Hanks, Jeremy Irons, Bradley Cooper, Keanu Reeves mai nou… și o să mă opresc  momentan :D). Cum sunt ei în spatele camerelor de filmat? Cu care dintre ei ai interacționat cel mai mult și cel mai bine? 

Absolut toți sunt profesioniști desăvârșiți și oameni cu umor și modestie sinceră. Artiști care au meritat succesul și longevitatea. Cel mai aproape am fost de Keanu, suntem cei doi protagoniști. Este un partener excepțional. 

În afară de Charleston, unde te vom mai urmări anul acesta? Ce proiecte de teatru și film pregătești?

Mă puteți vedea la Bulandra în Carousel și Omul Cel Bun din Seciuan, la Teatrul Act în O Intervenție și Constelații, la Metropolis în Procesul Caprei cu un ied și Peretele, la Comedie în Emancipare, la Godot Cafe Teatru în spectacolul În Parc. Și de filme mai povestim la momentele oportune. 

Quizzing with… Ana Ularu

Filmul preferat este… The Proposition și Magnolia și încă alte câteva sute, Dead Man și Dreams etc etc 😀

Ultimul film la care ai plâns este… Victoria? Nu mai țin minte. Sunt foarte susceptibilă la emoție majoră. 🙂

Genul cinematografic cu care tu rezonezi cel mai mult este… Nu departajez între genuri, sunt un cinefil deschis la minte.

Actorul sau actrița alături de care ți-ar plăcea să joci într-un film… Julianne Moore și Anthony Hopkins și cel mai mult Willem Dafoe. Dar și aici am liste interminabile. 

Artistul pe care îl admiri cel mai mult este… Picasso probabil. Și argumentarea ar lua pagini întregi. 

Replica ta preferată dintr-un film (orice film) este… „He could shame a nightingale” – din Proposition. Asta îmi vine acum. Dar depinde deseori de dispoziție. 

Un rol pe care ți-ai fi dorit să-l joci tu este (din teatru sau din film)… Martha din Who’s Afraid of Virginia Woolf? (Mai am de așteptat 20 de ani), Leeloo din The Fifth Element. 

Un skill actoricesc pe care ai vrea să-l stăpânești mai bine… Cascadorii mai complexe. Asta vreau să fac. 🙂 La restul învăț mereu și șlefuiesc după putere și disponibilități. 

Serialul care te-a prins cel mai tare este… Oz, Handmaid’s Tale, Dirk Gently’s Holistic Detective Agency. Iarăși liste lungi. 

Îți place să fii actriță pentru că… Îmi place să emoționez oamenii, să îi fac să râdă, să își reconsidere concepții. Îmi place să bucur, să fiu un instrument al ficțiunii care totuși face bine și mai doboară și din cinism și blazare. 

 Foto: Raluca Răcean Gorgos