Moviecore’s Quiz cu Andreea Vasile: „Nu mă uit la filme cu spirit critic, mă uit pentru relaxare și, dacă un film nu îmi place, pur și simplu îl opresc și îmi caut altul”

Andreea Vasile scrie și scrie minunat. Are ea un fel aparte de a prezenta poveștile oamenilor, așa că e o plăcere să intru pe www.andreeavasile.ro – Atât de multe de trăit, atât de puțin timp – și să o citesc. Pe lângă asta, a bifat și experiența televiziunii la Digi24, iar acum este reporter și editor în sistem freelance la Red Bull România, jonglând între mai multe proiecte ca freelancer.

Pe Andreea am cunoscut-o acum vreo trei ani, la ediția aceea de Electric Castle cu ploaie de toți banii și pentru toate cizmele, iar apoi ne-am reîntâlnit la mai multe evenimente și festivaluri, inclusiv la TIFF, unde am alergat într-un an de la un cinema la altul, să prindem cât mai multe filme. Și pentru că știu că are un bagaj cinematografic consistent, am zis că este momentul să-l desfacă și să-l împărtășească aici, cu noi toți.

Îți mai amintești primul film văzut? Primul pe care l-ai conștientizat, care te-a impresionat și și-a dat o anumită stare?

Primul film pe care îmi aduc aminte că l-am văzut și revăzut de nu mai știu câte ori a fost ”Un prinț în America” (Coming to America, 1988), cu Eddie Murphy în rolul principal. A fost primul film pe casetă pe care l-am văzut la video, acasă. În acest film, Eddie e un prinț moștenitor din Zamunda, cu o viață care merge de la sine, dar care, atunci când e obligat să se însoare, decide să plece în America și să-și găsească o soție pe placul său. E prima lui ieșire în lumea mare, în care se lovește de viața reală și de toate provocările ei. E un film care mi-a plăcut mult și pe care îl văd mereu cu plăcere, încă se dă, uneori, la TV. Să-l vedeți și voi!

Care este primul actor sau prima actriță pentru care ai avut un crush?

Al doilea film pe care l-am avut pe casetă, acasă, a fost ”Top Gun”, așa că primul actor pentru care am avut un mega crush a fost Tom Cruise, care are unul dintre rolurile principale în acest film. Era un tip frumos, la care visam cu ochii deschiși și, uneori, îmi imaginam că aleargă cu mașina după mine, așa cum alerga după iubita lui, iar când mă prindea, mă săruta cum o săruta pe ea. În plus, geaca aia de piele și ochelarii de soare tip Ray Ban Aviator îi completau look-ul și șarmul și-l făceau în mod categoric irezistibil. Oftez și acum când îmi amintesc, haha!

Când ai mers prima dată la cinema și ce film ai văzut atunci?

Aveam cam 4 ani când am mers la film prima dată cu părinții mei la cinematograful Floreasca din cartierul cu același nume în care locuiam în București. Acum cinematograful nu mai există, însă clădirea lui, da. Cred că acum este un cazino acolo sau ceva de genul acesta. Nu mai țin minte ce film am văzut și nici ai mei nu mai știu, că i-am și întrebat cu ocazia acestui interviu. Însă ce țin minte este că, atunci când am ajuns acasă după film, am aflat că vecinii de deasupra ne-au inundat, asta după ce ai mei abia terminaseră de zugrăvit, haha!

Dintre toate filmele pe care le-ai văzut până acum, care este preferatul tău?

Sunt multe filme pe care le-am văzut și care mi-au plăcut, dar am o memorie atât de proastă, încât nu rețin niciodată titluri. Cu toate astea, pot să aleg două care mi-au plăcut mult și pe care le-aș revedea oricând cu plăcere. Primul este ”Forrest Gump”, pentru că Tom Hanks a făcut un rol memorabil în acest film și încă plâng de fiecare dată când îl văd și pentru că mi se pare un film minunat despre prietenie și iubire adevărate, dar și despre lucrurile frumoase care ni se pot întâmpla în viață atunci când spunem ”da” ocaziilor care apar, fără să punem o mie de întrebări despre de ce se întâmplă una sau alta.

Al doilea film este ”The Life of David Gale”, cu Kevin Spacey și Kate Winslet în rolurile principale. Cred că l-am văzut de peste 10 ori și nu m-am plictisit încă de el. Este un film în care Kevin Spacey, un profesor de filosofie condamnat la moarte, vrea să arate că justiția e un mecanism imperfect, pentru că el e aplicat de oameni, iar oamenii se pot pripi, se pot înșela și, uneori, îi pot condamna pe alții pe nedrept. Kate Winslet este jurnalista care are acces la ultimele zile din viața lui așa că, timp de trei întâlniri, încearcă la rândul ei să afle dacă profesorul de filosofie e cu adevărat vinovat sau nu de crima pentru care e acuzat și condamnat la moarte.

Dar cea mai mare dezamăgire?

Nu cred că am o cea mai mare dezamăgire. Sigur că am văzut și filme proaste, dar nu le țin minte, e ca și când nu au existat niciodată. Nu aș spune totuși că un film m-a dezamăgit, e cel mult doar un timp irosit că am stat să mă uit la el până la capăt, haha!

Care este ultimul film la care ai plâns?

Plâng foarte ușor la filme. Ultimul film la care am plâns a fost ”Second Act”, cu Jennifer Lopez, pe care l-am văzut la cinema. E un film plin de clișee și siropos, însă tot mi-a atins coarda sensibilă, haha! Ultimul film la care însă a meritat să plâng a fost ”You don’t know Jack” (2010), cu Al Pacino în rolul principal, în care îl interpretează pe patologul Jack Kevorkian, un personaj controversat, căci el a fost primul om care a susținut sinuciderea asistată în SUA. Mi-a plăcut la nebunie, iar Al Pacino e, ca de obicei, genial.

Care este filmul care îți amintește de copilărie?

Filmul care îmi amintește de copilărie este de fapt un serial. Se numește ”Tânăr și neliniștit”, haha! Asta pentru că bunica mea l-a urmărit de când a început pe Pro TV până când a murit, în 1996. Serialul a mai continuat mult și bine după aceea. Îmi amintește de copilărie fiindcă am crescut cu bunica în casă și am dormit cu ea în aceeași camera și pat până la finalul brusc al vieții ei, într-o zi a făcut pur și simplu infarct în timp ce toca niște roșii, iar a doua zi a dispărut pentru totdeauna din viața mea. A fost un om extraordinar și am iubit-o enorm. Nu cred că a ratat vreun episod din serial, haha!

Care este, din punctul tău de vedere, cea mai mișto replică dintr-un film?

”I’ll be back” din Terminator, haha! Replica spusă de Arnold Schwarzenegger are forță și mi se pare că poate fi interpretată în multe feluri. Și ca un fel de ”o să vezi tu când mă întorc după tine”, dar și ca un fel de ”nu mor caii când vor câinii”. Pentru mine semnifică optimism, determinare, încredere în sine, perseverență, curajul de a te întoarce și de a termina ce ai început, chiar dacă nu ți-a ieșit din prima.

Blockbustere sau filme independente? Care categorie te atrage mai tare?

Nu am nici o preferință, am văzut filme care mi-au plăcut din ambele categorii. În plus, nu mă uit la filme cu spirit critic, mă uit la filme pentru relaxare și, dacă un film nu îmi place, pur și simplu îl opresc și îmi caut altul. La fel fac și cu cărțile, dacă nu mă prind, aleg o alta și văd ce e cu ea.

Care este genul cinematografic cu care tu rezonezi cel mai mult?

Nu am un gen cinematografic preferat. Uneori aleg filmele în funcție de starea de spirit, alteori văd ce se nimerește, pentru că un film îmi atrage atenția sau pentru că l-au recomandat alții. De obicei, rezonez cu povestea, nu neapărat cu genul cinematografic.

Cum stai la capitolul „filme românești”? Ce titluri autohtone ai văzut și ți-au plăcut?

Sunt multe filme românești care mi-au plăcut și multe sunt dintre cele care probabil au făcut vâlvă și pe afară. ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, ”Două lozuri”, ”Marți, după Crăciun”, ”Poziția copilului”, ”Filantropica”, ”Polițist, adjectiv”, ”Amintiri din Epoca de Aur”, dar și mai vechile ”BD la munte și la mare” sau ”Operațiunea Monstrul”. Îmi plac, în general, filmele în care joacă Vlad Ivanov și Andi Vasluianu, pentru care am un crush, e atât de drăguț, haha!

Lumea se plânge adesea că filmele românești sunt prea dramatice și gri. Dacă ai face tu un film românesc, despre ce ar fi povestea și ce titlu i-ai da?

Cu toate că firea mea e veselă și optimistă, rezonez cu filmele românești dramatice și gri, adică înțeleg acțiunea, înțeleg personajele, înțeleg relațiile. Poate fiindcă le identific cu ce văd în jurul meu, zi de zi, pe stradă sau, uneori, în viețile cunoscuților și prietenilor mei. Filmele românești mi se par marcate de nevroză, acea stare de neliniște, de tensiune, de butoi cu pulbere care stă să explodeze, o atmosferă aproape palpabilă pe care o recunosc din viața de zi cu zi în România. Cu toate astea, dacă aș face eu un film românesc, cred că ar fi unul despre cum crește și se maturizează prietenia dintre niște oameni care se cunosc de când erau la liceu. L-aș numi ”La bine și la greu”, haha!

Filme versus seriale: la care te uiți mai des?

Mă uit și la filme, și la seriale în egală măsură.

La ce seriale te uiți acum?

Două seriale pe care le-am încheiat recent și care au fost grozave sunt ”Tin Star” cu Tim Roth și ”Press” cu Holly Evans, ambele pe HBOGo, că am cont. Când încep un serial, mă uit încontinuu la el, binging în toată regula, nu mă pot abține. Primul sezon din ”Tin Star”, cu 10 episoade a câte o oră fiecare, l-am văzut în două zile, iar ”Press”, mini seria britanică, cu 6 episoade a câte o oră fiecare, am văzut-o într-o singură zi. Ambele seriale sunt foarte tari, iar Tim Roth e atât de sexy, haha! În plus, am două seriale pe care le urmăresc seara la TV, deși le-am văzut episoadele de un milion de ori, însă mă binedispun și e ca un ritual cu care închei ziua. E vorba despre ”Friends” și ”Two and a half men”, pe Comedy Central.

Dacă ar fi să alegi doar trei seriale care ți-au plăcut, care ar fi preferatele tale?

Foarte grea întrebarea, mai ales că în ultimii ani au ieșit atât de multe seriale atât de ca lumea, încât e greu să aleg trei preferate. Dar o să merg pe intuiție în acest moment și o să nominalizez ”Totul despre sex”, un serial evergreen care nu mai are nevoie de nici o prezentare, ”Big Little Lies”, pentru distribuția excepțională și pentru că abia aștept sezonul al doilea în care va apărea și Meryl Streep, deci va fi o nebunie și ”Sharp Objects”, un thriller cu un final neașteptat, foarte bine jucat și care dă dependență. O să îmi iau însă libertatea să mai adaug încă trei care mi-au plăcut foarte mult și anume ”Grey’s Anatomy”, “Dexter” și ”Umbre”.

Fă-ne o ultimă recomandare culturală înainte să încheiem: un film, un serial, o carte, un spectacol de teatru sau o expoziție care te-a impresionat în ultima perioadă.

O să vă fac recomandări pe care mi le fac și mie, pentru că nu am văzut niciunul dintre titlurile pe care urmează să le enumăr aici, dar sunt pe lista mea. Un film – ”The Upside” și ”A dog’s way home”, un serial – ”Ray Donovan” (prietenul meu e un mare fan al acestui serial și o dată pe săptămână mă întreabă dacă am început să-l urmăresc, haha), o carte – ”Războiul nu are chip de femeie” de Svetlana Aleksievici, o carte despre femeile care au fost pe front în Al Doilea Război Mondial, un spectacol de teatru – ”Pădurea spânzuraților”, în regia lui Radu Afrim, o expoziție – Body, Mind, Spirit Expo între 8-10 februarie, la Sala Palatului.

 

Written By
More from Bianca Sterie

Cele mai bune seriale din 2018

Chiar dacă nu a fost un an cu Game of Thrones și...
Read More