Când m-am hotărât să scriu mai mult despre filme și să încep Moviecore, am avut un singur în gând în minte. Să scriu despre titlurile care îmi plac și despre emoțiile stârnite de ele. Și cam acesta ar fi principalul lucru la care mă gândesc ori de câte ori povestesc despre un film. Cum m-a făcut să mă simt acel film? Cât de mult mi-a transmis el?

De ce vă spun toate astea? Pentru că zilele trecute am văzut în avanpremieră Adrift, care intră în cinematografele din toată țara pe 27 iulie. Pe scurt, Adrift este povestea unui cuplu care pornește într-o aventură pe mare. În timpul călătoriei, Tami (Shailene Woodley) și Richard (Sam Claflin) sunt prinși de o furtună care aproape că le distruge barca, Richard fiind grav rănit în acest accident. Presată de timp și de pericolele de pe apă, Tami este nevoită să găsească rapid soluții pentru a-i salva pe amândoi.

Mbuuun, iar acum că am făcut rezumatul acțiunii, o să vă mai spun și că pelicula e inspirată din fapte reale. Da, pe mine mă impresionează foarte mult poveștile care au o sursă reală (tocmai de aceea am făcut și două topuri de filme inspirate din fapte reale – le găsiți aici și aici). Iar Adrift nu face excepție.

Privind în urmă acum, la câteva zile după ce am văzut filmul, Adrift este mai mult o dramă a supraviețuirii decât o poveste de dragoste. Și genul acesta de film nu are cum să nu îți intre în suflet. Regizorul Baltasar Kormákur a filtrat multe detalii și a rămas la esența poveștii: o luptă pe mare condusă în special de Shailene Woodley, căreia trebuie să îi recunosc talentul și abilitatea de a transmite emoții, de a te face să simți ce simte și ea, chiar dacă nu se numără neapărat printre persoanele mele preferate din lumea filmului.

Tami și Richard se cunosc întâmplător, într-un moment în care fiecare încearcă să își găsească locul și să își dea seama ce vrea de la viață. Se îndrăgostesc nebunește și sunt gata să pornească în prima lor aventură împreună pe ocean, povestea lor fiind ilustrată în paralel cu tragedia de pe apă. Sam Claflin este charming, ca de fiecare dată, ceea ce mă face să cred că îl prind rolurile astea de romantic cu un strop de dramatism (vezi și Me Before You și Love, Rosie), însă Shailene Woodley duce greutatea acestui film. În acea barcă în stare acută de degradare, înconjurată doar de apă, aceasta încearcă să se agațe de orice speranță că va reuși să facă toate calculele și să ducă vasul în direcția bună, unde există pământ și oameni care i-ar putea ajuta. Uneori, acea speranță este doar un borcan de peanut butter. Alteori, un apus de soare colorat, ca cele la care ea și Richard obișnuiau să se uite.

Ghidată de un instinct foarte puternic de supraviețuire, dar și de Richard, care a învățat-o totul despre sailing, despre toate obstacolele care pot apărea chiar și după câteva zile pe mare, Tami găsește în fiecare moment resurse pentru a continua, oricât de greu i-ar fi. Sunt câteva scene în care efectiv te uiți la ea și te întrebi… wow, cum mai poate? Și da, chiar mai poate.

Iar finalul, pff, despre final nu pot spune decât că este unul copleșitor. Și că o să vă răscolească puțin, pentru că pur și simplu nu o să vreți să îl acceptați. Dar mai bine vă las pe voi să trageți propriile concluzii după ce-l vedeți, eu știu doar că acum vreau neapărat să citesc Red Sky in Mourning: A True Story of Love, Loss and Survival at Sea, romanul care a inspirat acest film.

Adrift este distribuit în România de Vertical Entertainment și are premiera pe 27 iulie.